Divorțul și acțiunile privind copii – ce taxe trebuie să plătesc

Bine te-am regăsit!

Te gândești să divorțezi, dar nu știi ce cale să alegi? Să  intentezi o cerere de divorț la instanță? Să mergi la un notar? Poate ai auzit că la notar e mai ieftin, sau prin instanță, dar nu știi sigur? Sau că prin notar e mai rapid?

Părerea mea e că prin notar e mai rapid și mai elegant, dacă există înțelegere asupra tuturor aspectelor privind desfacerea căsătoriei, copii, și partajul, dacă e cazul. Dar, dacă nu există acordul părților cu privință la toate aspectele, trebuie să intentați acțiune de divorț la instanța de judecată.

Dacă există o dorință comună de a divorța, la notar este obligatoriu să achiți o taxă de minim câteva sute de lei (minim 500 lei), la instanță e obligatoriu să achiți o taxă de timbru de 200 lei (dacă nu e vorba și de partaj).

Ce e cu taxa pentru instanță? Pentru orice acțiune începută în instanță, reclamantul trebuie să achite o taxă judiciară de timbru, prescurtat denumită taxa de timbru. Cuantumul ei e stabilit de lege, mai precis de Ordonanța de Urgență nr. 80/2013.

Cererile evaluabile în bani se taxează la valoare, cu sume destul de piperate. Pentru a scăpa de acestea vă recomand să citiți materialul meu Gata cu taxele judiciare de timbru și onorariile avocațiale pentru proces disponibil aici.

Cererile neevaluabile în bani se taxează cu sumă fixă. Cererile de divorț fac parte din această categorie.

Taxa de timbru pentru cererile de divorț

Cererile de divorț se taxează, dacă nu includ și partaj, astfel:

  • cererea de divorț prin acordul părților-200 lei;
  • cererea de divorț din culpă sau datorită separării în fapt ce a durat minim doi ani– 100 lei;
  • cererea de divorț datorită stării de sănătate a unuia dintre soți- 50 lei.

Nu se achită taxe suplimentare pentru cereri accesorii obligatorii, dar se va taxa cererea privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestației compensatorii cu 50 lei.

Cereri accesorii cererii de divorț

Suma plătită inițial ca taxă de timbru pentru divorț va cuprinde și cererile accesorii:

  • desfacerea căsătoriei,
  • stabilirea locuinței copilului,
  • exercitarea autorității părintești (așa-numita custodie asupra copilului,
  • stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor,
  • dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul,
  • locuința familiei.

Dacă cererile menționate mai sus nu sunt accesorii unei cereri de divorț, adică se cer pe cale directă, fără legătură cu un divorț în curs, ele se vor taxa cu 20 lei fiecare cerere.

Taxele de mai sus sunt cele pentru instanță, pentru divorțuri fără cerere de partaj. La acestea se vor adăuga onorariul agreat cu avocatul dvs, onorariu pe care îl stabiliți cu avocatul, și orice alte cheltuieli accesorii. Onorariul meu informativ pentru o cerere de divorț îl găsiți aici.

Fii informat, fii câștigat!

Dana Fatol

Avocat titular Cabinet de avocat Dana Fatol – Bacau

Divorțul când soții români nu (mai) locuiesc în România

Bună, bine v-am regăsit!

Odată cu deschiderea granițelor și trecerea lor atât de liberă au început să se înmulțească situațiile în care sunt implicați doi soți de cetățenie română care:

a. s-au căsătorit în România, apoi unul sau ambii soți au plecat din țară;

b. s-au căsătorit înafara granițelor țării;

c. s-au întors sau nu în țară, împreună sau separat,

și care, din diverse motive, doresc să divorțeze în România.

Aceste situații reprezintă situații de divorțuri cu elemente de extraneitate, și au anumite particularități de care trebuie ținut cont înaintea depunerii cererii de divorț.

Prima particularitate o reprezintă competența, adică aflarea instanței competente să judece cererea, a instanței la care trebuie depusă cererea de divorț. Dacă apelezi la un avocat pentru a te asista pentru divorț, acesta va depune cererea pentru tine, dar ca să apelezi la un avocat din orașul unde se va judeca cererea, este bine să cunoști și tu unele reguli.

Astfel, conform art 914 Cod civil,

(1) Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.

(2) Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.

Astfel, în situațiile de mai sus, competența va fi următoarea:

a. dacă soții s-au căsătorit în România și au avut locuință comună în țară, apoi unul dintre soți a plecat din țară, cererea se va depune la Judecătoria în a cărei circumscripție se află ultima locuință comună a părților, dacă unul dintre soți încă își are locuința în aceeași circumscripție;

b. dacă soții s-au căsătorit în România și au avut locuință comună în țară, apoi unul dintre soți a plecat din țară, și cel rămas și-a schimbat și el locuința, sau dacă soții nu au avut locuință comună în țară, cererea se va depune unde locuiește pârâtul, dacă acesta încă locuiește în țară, sau unde locuiește reclamantul, dacă pârâtul nu locuiește în țară;

b.  dacă soții s-au căsătorit înafara granițelor țării, și s-au întors împreună sau separat în țară, se aplică una din situațiile de mai sus, după caz;

c. dacă nici unul dintre soți nu s-a întors în țară, având domiciliul înafara granițelor țării, soții se pot înțelege să depună cererea de divorț la orice Judecătorie din România;

d. dacă nici unul dintre soți nu s-a întors în țară, având domiciliul înafara granițelor țării, și soții nu se înțeleg asupra competenței, cererea se va depune la Judecătoria Sector 5 București.

Aceasta a fost Partea I a articolului, cea despre competență, urmează și alte lămuriri despre bunuri, copii și procedura.

Dacă ți-a fost util acest articol, nu uita să îl împărtășești și altor persoane.

Dacă ai orice comentariu sau întrebare legată de articolul de azi te rog să îl lași într-un comentariu, dacă ai nevoie de asistență, te rog să mă contactezi prin formularul de contact din dreapta paginii.

Îți urez spor în toate,

Dana Fatol

Avocat titular – Cabinet de Avocat Dana Fatol

Bacău România